Intrebari frecvente
Cititorii
intreaba, specialistul Arnold Kainz de la Die
Umweltberatung Austria raspunde:
Intrebare:
Este importanta distanta dintre statia de epurare
si locul de deversare?
Raspuns:In
Austria nu este stabilit prin lege. Acest lucru
il stabilesc specialisti care fac analiza apelor
epurate.
Intrebare:
In unele situatii, statia de epurare se aflala
limita unei arii protejate sau poate chiar in
aria protejata. Functionarea Statiei de Epurare
Ape Uzate afecteaza zona protejata? Este apa
deversata in limite legale, parametri legali?
Raspuns:
In Austria exista cazuri, dar acestea sunt strict
monitorizate. In acest caz construiesti in baza
unui sistem foarte strict, pentru ca efectele
sa fie in parametri. Nu poti obtine aprobarea
de construire fara ca sa te incadrezi in parametri.
E mai bine sa tratezi apa si sa o redai naturii,
decat sa nu faci nimic! InAustria, statiile
nu dezinfecteaza apa uzata cu ultraviolete.
Expertii austrieci se intreaba de ce Romania
folositi un sistem atat de scump... Stim ca
in Romania, furnizorii de echipamente de epurare
recomanda ultravioletele, iar noi ne intrebam:
"de ce?".
Intrebare:
Este sau nu, mai eficienta, decontaminarea microbiologica
cu ultraviolete?
Raspuns:
In Austria nu se foloseste decontaminarea microbiologica
cu ultraviolete pentru ca microorganismele nu
supravietuiesc in apelede suprafata mai mult
de cateva ore, deci nu e necesar. Noi folosim
statiile de epurare cu pat de plante pentru
ca este si mai ieftin, si mai eficient.Dupa
ce trece de statiile de epurare cu pat de plante,
rezulta o apasimilara cu cea din rauri, fara
nimic mai rau, mai nociva sau mai degradata.
Intrebare:
Au statiile de epurare acelasi randament atat
iarna cat si vara?
Raspuns:
Efectul de reducere a nutrientilor (pe baza
decarbon) este acelasi tot timpul anului. Vara
valorile sunt mai ridicate. Probleme pot sa
apara atunci cand valorile termine scad sub
0 grade, dar epurarea un este bazata pe temperatura
constanta.
Intrebare:
Cum este mai eficient sa planifici constrirea
unei statii de epurare, pentru cate 50 de locuitori
de la sate, sau o singura statie de epurare
pentru toata comunitatea?
Raspuns:
De multe ori, in comunitatile mici de cate 1000
- 1500 de locuitori, se prefera sa se adune
unitar, insa datorita costurilor, trebuie analizat
separat. Proiectele pentru statiile de epurare
mari sunt scumpe iar UE prefera sa finanteze
proiecte mici, lucrari mai ieftine si care sa
reziste intre 30 si 50 de ani.
Intrebare:
La nivel de tara, in ce procent se epureaza
in statii comunale si in statii ale grupurilor
de indivizi?
Raspuns:
Daca ne referim la nivel de tara, atunci lucrurile
se impart, pentru ca de regula acest tip de
epurare pe baza de pat de plante se face la
tara, in sate si comune. In comunitatile mari,
orase, este prea scump, deoarece este prea scump
sa cumperi teren pentru o astfel de statie.
Sansele de a implementa in Romania acest sistem
de epurare sunt mai mari, deoarece exista sanse
mari ca la tara sa gasesti teren nefolosit,
liber. In Austria acest lucru reprezinta un
dezavantaj, pentru ca nu exista teren liber.
Intrebare:
Sunt cunoscute dferentele climatice dintre tarile
noastre. Ba chiar si in Romania, in anotimpuri
diferite, temperaturile se duc in extreme, apar
factori naturali foarte diferiti, temperaturi
in extreme, precipitatii abundente sau deloc.
Acesti factori influenteaza in vreun fel alegerea
tipului de statie de epurare pe care sa-l construiesti?
Raspuns:
As spune ca in Romania clima este chiar mai
favirabila decat in Austria. Temperaturile ridicate
reprezinta un avantaj. Sunt zone in Austria
unde 16 grade reprezinta temperatura maxima
de vara, de aceea nu construim la altitudini
mai mari de 1000 de m. Daca proiectarea, intretinerea
si exploatarea sunt corecte, profesionist executate,
in Romania factorii de mediu sunt mai avantajosi.
Putem sa mai spunem ca aclo unde climatul este
favorabil cultivarii vitei de vie, atunci acesta
este un semn ca avem clima favorabila si pentru
pentru acest tip de statii de epurare.
Consultanta este de asemenea necesara, pentru
a nu persevera in greseli, pentru evitarea costurilor
inutile, a efortului inutil.
Intrebare:
Stim ca exista in Austria comunitati mici, de
10-20 de case, care functioneaza pe acest sistem.
Puteti detalia procesul, procedura? Exista si
casecare nu sunt racordate la retea?
Rapuns:
Daca aceste casesunt izolate si nu pot fi conectate
la statia mare, atunci fiecare isi construieste
o statie individuala. In cazul in care nu au
o apa curgatoare in zona, apa epurata se intoarce
in sol prin infiltratie. Acest tip de filtrare
este de preferat celui cu pat de plante, asta
pentru ca are costuri de constructie mai mici,
financiar fiind acceptabile. Statiile compacte
au nevoie de un profesionist, cele naturale
sunt mai usor de operat.
Intrebare:
Exista in Austria vreo casa care nu are un astfel
de sistem de epurare?
Rapuns:
Intr-o proportie de 98-99% sunt conectate la
sistem, urmand ca intr-un viitor foarte apropiat
sa fie o metoda aplicata total.
Intrebare:
Conteaza cantitatea de precipitatii, are aceasta
vreo infuenta asupra bunei functionari a statiei
de epurare?
Rapuns
: Statiile sunt proiectate sa preia pana la
30mc de apa. Este un aspect tehnic, care in
Austria are in vedere zapada, aceasta putand
pune in pericol buna functionare.
|
|
Centrul
de Consultanta Ecologica Galati
 |
|
Centrul
de Consultanta Ecologica Cahul
si
Miscarea Ecologista
Moldova
 |
|
Eco
Counselling Luxemburg
(Die Emweltberodung Lëtzebuerg)
Eco Counselling
Austria (Die Umweltberatung)
|
|
Mirela
Leonte Coordonator de Proiect
Centrul de Consultanta Ecologica Galati
Str. Basarabiei nr. 2, Galati 800210
tel: 0236 499 957;
fax: 0236 312 331
mleonte@cceg.ro |
|
19/12/08
Comunicat
de presa cu privire la Proiectul
Ape Curate - Oameni Sanatosi! click
01/09/09
Centrul de Consultanta Ecologica
Galati pregateste prima intalnire
de lucru a partenerilor de proiect.
Agenda
|
|
|
Continutul
acestui material nu reprezinta in
mod necesar pozitia oficiala a Uniunii
Europene. Raspunderea privind corectitudinea
si coerenta informatiilor prezentate
revine initiatorilor paginii web.
|
|
|
