Incalzirea globala ar putea costa UE 65 miliarde euro pe an

In cazul in care nu va fi oprita, incalzirea globala ar putea costa tarile bogate din Uniunea Europeana pana la 65 miliarde euro pe an, releva rezultatele unui studiu. Romania nu se afla printre tarile cele mai afectate, dar nici nu va inregistra beneficii de pe urma incalzirii globale.

The final report of the PESETA project (Projection of economic impacts of climate change in sectors of the European Union based on bottom-up analysis), makes an assessment of the annual economic impacts of climate change in Europe in agriculture, river flooding, coastal systems and tourism without considering adaptation policies.

In timp ce in tarile din sudul continentului agricultura si turismul ar putea fi serios afectate, cele din nord ar urma, in chip paradoxal, sa profite, releva studiul dat publicitatii miercuri de Centrul Comun de cercetare al Comisiei Europene.

'In cazul in care climatul prognozat pentru anul 2080 s-ar manifesta astazi, UE ar trebui sa faca fata unei scaderi anuale de 20 pana la 65 miliarde euro din PIB, in functie de cresterea temperaturii in Europa (2,5 grade Celsius la 5,4 grade Celsius)', avertizeaza raportul.

Acest rezultat ia in calcul patru domenii extrem de sensibile la schimbarile climatice: agricultura, inundatiile din cauza viiturilor, sistemele costiere si turismul.

Studiul intrevede mai multe scenarii de crestere a temperaturii (de la 2,5 grade C la 5,4 grade C) si a nivelului marii (de la 48 la 88 de centimetri) in Europa anului 2080.

Cele mai mari pagube s-ar produce in special in sudul Europei si in Europa centrala. 'Europa de nord ar fi singura zona ce ar beneficia de pe urma schimbarilor climatice, in termeni economici si pentru domeniile mentionate', cu castiguri nete realizate de pe urma unei progresii a activitatii turistice, subliniaza raportul.

Costul total al incalzirii globale ar putea fi insa mult mai mare, avertizeaza autorii raportului, intrucat studiul se concentreaza numai asupra celor patru sectoare ale economiei si nu ia in calcul impactul noneconomic in alte domenii, cum ar fi biodiversitatea, ecosistemele sau catastrofele naturale.

Bunastarea economica a europenilor, care creste in medie cu 2% anual, ar urma sa se imbunatateasca intr-un ritm mai lent, ca urmare a schimbarilor aduse de incalzirea globala. O crestere a temperaturii cu 2,5 grade ar reduce bunastarea cu 0,2%, in timp ce o crestere de 5,4% ar putea injumatati cresterea anuala a bunastarii.

Dar costurile totale ale incalzirii globale ar putea fi mult mai mari, pentru ca studiul se concentreaza doar pe patru sectoare ale economiei si nu ia in considerare impactul in domenii precum cele ale biodiversitatii si ecosistemelor sau cel al dezastrelor naturale.

Chiar daca esitmarile indica posibilitatea unor variatii foarte mari in interiorul regiunilor si al sectoarelor economice, studiul arata ca in scenariul cel mai pesimist regiunile costiere vor fi cele mai afectate: inundatiile si migratia ar scadea bunastarea anuala cu 0,46% afectand pana la 5,5 milioane de oameni. Agricultura ar fi urmatoarea cea mai afectata, putand fi pierdute 10% din profiturile recoltelor, iar inundatiile provocate de rauri sunt si ele in topul marilor probleme.

Turismul este singurul sector care si-ar mentine o crestere neutra la nivelul agregat al UE, in ciuda diferentelor intre regiuni.

Sudul Europei (Spania, Portugalia, Italia, Grecia si Bulgaria) ar urma sa aiba cele mai multe pierderi, intre 0,3 si 1,6% anual. Partea central-nordica a UE ar fi si ea afectata, Germania, Belgia, Olanda si Polonia urmand sa aiba pierderi de pana la 0,7% anual.

Pierderile in Franta, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria si Romania sunt estimate sa se cifreze intre 1 si 6%.

In Danemarca, Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia si Lituania (Europa nordica) ar urma sa se inregistreze cresteri ale bunastarii in orice varianta a cresterii temperaturii globale, ca urmare a impactului pozitiv asupra agriculturii, turismului si nu numai.