Marea reorganizare energetica:
o solutie pentru salvarea termocentralelor, dar un pericol
pentru piata
La putin timp dupa
ce a preluat
fraiele Ministerul Economiei, Adriean Videanu a promis realizarea unei mai restructurari in sectorul energetic. In primele declaratii, vorbea de
finalizarea unei noi strategii pana in aprilie, apoi pana in mai, pentru ca in toamna
sa fie infiintate doua companii gigant care sa cuprinda toti producatorii de
energie. De la vorba la fapta drumul e lung si plin de hartoape. Termenele au
tot fost prelungite, iar acum nu se mai sufla o vorba despre marea
reorganizare. Motivul ar putea fi ca varianta propusa de minister ridica prea
multe semne de intrebare.
Tudor Serban: Termenele politice nu se potrivesc cu cele
tehnice
Ultimul termen anuntat de Adriean Videanu pentru
finalizarea dezbaterii publice pe marginea restructurarii sectorului energetic
a fost sfarsitul lunii iulie, inceputul lui august. Contactat de HotNews.ro,
secretarul de stat in Ministerul Economiei, Tudor Serban, justifica
nerespectarea promisiunilor prin faptul ca "Termenele politice nu se
potrivesc cu cele tehnice". Tudor Serban a avansat un alt termen: 15
septembrie.
Opunerea sindicatelor nu e o problema
Potrivit secretarului de stat, "o parte din
dezbaterea publica a fost incheiata. Ma refer la partea politica si la
discutiile cu firmele". Au mai ramas discutiile cu sindicatele care, in
mare parte, se opun restructurarii, mai ales cel de la Hidroelectrica. Dar
opunerea sindicatelor nu constituie o problema pentru Ministerul Economiei. In
cazul in care nu se va ajunge la un consens, "noi vom merge inainte, pentru
ca nu facem politici energetice dupa sindicate", a afirmat Tudor Serban. Reprezentantii
sindicatului Hidrosind considera ca restructurarea energetica va fi facuta in
dezavantajul Hidroelectrica, societate rentabila in acest moment. Compania va
fi impartita in doua, urmand sa functioneze alaturi de unitati in pierdere
precum cele din sectorul termo si minier. Sindicalistii spun ca se mizeaza
foarte mult pe banii obtinuti din energia produsa de hidrocentrale, ca sa fie
folositi pentru indeplinirea conditiilor obligatorii de mediu la termocentrale.
Reorganizarea energetica, o modalitate de a salva
termocentralele de la inchidere
Termocentralele risca sa fie inchise incepand de anul
viitor din cauza nerespectarii normelor de mediu impuse de Uniunea Europeana. In
acest moment, pana se vor gasi solutii de trecere pe energie alternativa, piata
este dependenta de acesti producatori, chiar daca sunt scumpi si ineficienti. Termocentralele
produc peste 54% din energia de pe piata. Reorganizarea energetica este o modalitate
de a salva unitatile ineficiente de la inchidere. Insa, e o solutie cu hibe.
"Guvernul incorsatat de cerintele europene privind ajutoarele de stat a
gasit solutia miraculoasa: sa ia de la Hidroelectrica, Nuclearelectrica si
Romgaz si sa dea la minele de carbune si la termocentralele ineficiente",
considera Jean Constantinescu, presedintele Institutului National Roman pentru
Studiul Amenajarii si Folosirii Izvoarelor de Energie (IRE). Termocentralele
sunt obligate sa se conformeze cerintelor de mediu impuse de Comisia Europeana.
Insa, pana acum, nu au fost gasite resursele financiare necesare investitiilor
de mediu.
Stergerea datoriilor, in analiza la Ministerul Finantelor
Pentru aceasta situatie, Ministerul Economiei a gasit o
solutie: stergerea datoriilor istorice inregistrate de termocentrale si
unitatile miniere. "Trebuie sa facem curatenie prin unele societati, nu
vrem sa le bagam (n.red. in cele doua companii)cu datorii", ne-a spus
Tudor Serban, care a precizat ca, in acest moment, sunt purtate discutii pe
aceasta tema cu Ministerul Finantelor. Pentru stergerea datoriilor mai trebuie
obtinuta o aprobare, cea a Comisiei Europene. Astfel, reorganizarea este si o
metoda de a scapa societatile cu probleme de datorii, bani pe care statul nu-i
va putea recupera niciodata.
Aceste societati au
ajuns sa fie ineficiente din cauza managementului
defectuos. "Intreprinderile sale sunt prelungiri ale ministerelor,
managerii sunt numiti pe criterii dintre cele mai arbitrare, criteriul profit
si eficienta practic nu exista. In situatii sociale grele, statul le obliga sa
vanda sub costuri. In trecut le-a mai garantat credite in compensatie, dar
managerii de stat au orientat banii de investitii defectuos, nu pentru
retehnologizare. Acum aceste garantari nu mai sunt posibile, regulile europene
sunt foarte severe si viitorul intreprinderilor de stat administrate ca si
componente ale ministerelor nu poate fi decat sumbru", a mai spus
Constantinescu. Potrivit acestuia, banii de investitii ai sectorului generare
s-au dus aproape integral pe “reabilitari” oneroase si fara perspective, nu
s-au introdus tehnologii noi si s-au mentinut artificial, pe scara larga,
capacitati de productie ineficiente. Compania Nationala a Huilei (CNH) este cel
mai mare datornic la stat, suma ajungand la aproximativ cinci miliarde de lei. De
asemenea, Termoelectrica are datorii catre bugetului statului de peste 500 de
milioane de lei.
Presedintele IRE: Orice concentrare este generatoare de
distorsiuni si de insecuritate pe piata
Varianta de reorganizare propusa de Ministerul Economiei
creaza suspiciuni in ceea ce priveste concurenta loiala pe piata. Chiar si
Videanu a recunoscut ca principalii jucatori privati de pe piata, E.ON, Enel,
CEZ au o retinere de a nu se crea o concurenta neloiala in piata. Tudor Serban
sustine ca nu se punea problema crearii unor distorsiuni pe piata. "Am dat
asigurari ca piata va exista transparenta si o piata libera", a precizat
secretarul de stat in Ministerul Economiei.
Despre transparenta, analistii in domeniu cred altceva. Jean
Constantinescu considera ca orice concentrare este generatoare de distorsiuni
si de insecuritate pe piata. "Cel mai bun indice de concentrare se numeste
Herfindahl-Hirschmann Index (HHI). Prin aceasta reorganizare, indicele HHI ar
putea ajunge la valoarea de 3.000. O piata concentrata si ineficienta incepe de
la valoarea 1.800. Pe aceasta piata, orice tranzactie ce depaseste 100 de
puncte trebuie sa declanseze masuri antitrust. Pentru comparatie, in Anglia
indicele HHI este 500, in Italia este 1.000, in Germania si Spania este
1.500", a afirmat Constantinescu. Potrivit acestuia, Comisia Europeana nu
va fi de acord cu o astfel de concentrare care ar putea anihila concurenta.
"Cele doua companii vor avea suficienta forta sa dicteze pretul,
distorsionand copios preturile marginale. Nu vor fi interesate prea mult de
investitii, nefiind supuse unei presiuni concurentiale reale", a precizat
presedintele IRE.
La randul ei, Societatea
Academica din