Serbia vrea in Nabucco

Rusia nu trebuie sa conteze pe ajutorul aliatilor in contracararea construirii gazoductului Nabucco, prin care gaze naturale din regiunea caspica vor fi livrate in Europa ocolind Rusia, chiar si Serbia exprimandu-si tot mai pronuntat dorinta de a se alatura acestui proiect care concureaza proiectul sprijinit de Moscova al construirii gazoductului South Stream, informeaza Agerpres citand o relatare Nezavisimaia Gazeta citata de Rador.

Aceasta se intampla in pofida faptului ca Belgrad nu numai ca este considerat cel mai fidel aliat al Rusiei din Balcani, ci va si obtine, in cazul construirii South Stream, unele dintre cele mai mari dividende din aceasta regiune.

Serbia va participa la construirea gazoductului Nabucco daca ii va fi facuta o propunere in acest sens, a declarat directorul general al companiei SrbijaGAS, Dusan Bojatovic, intr-un interviu publicat in ziarul Politika din Belgrad: „Intrucat gazoductul Nabucco nu trece pe teritoriul nostru, nu ar fi rau deloc sa ne conectam la el printr-o derivatie.“

Bojatovic a facut insa, pe loc o reverenta fata de Moscova, mentionand ca, pentru tara sa, prioritatea continua s-o detina proiectul rusesc al gazoductului South Stream care, dupa afirmatiile sale, spre deosebire de Nabucco, dispune deja de surse sigure de gaze naturale. Pentru Serbia, este important sa nu se certe cu Rusia, deoarece in prezent se decide soarta construirii pe teritoriul acestei tari a unitatii de depozitare subterana a gazelor Banatski Dvor. Acest proiect, care se realizeaza impreuna cu rusii, va permite Serbiei, dupa afirmatiile lui Bojatovic, sa-si asigure cantitatea suficienta de combustibil in cazul unei noi crize a gazelor.

Proiectele Nabucco si South Stream se afla intr-o dura concurenta deoarece, in opinia expertilor, realizarea in ritm rapid a unuia dintre ele va face ca celalalt sa nu mai fie necesar.

Construirea gazoductului Nabucco este estimata la circa opt miliarde de euro si are ca scop transportul a 31 de miliarde de metri cubi de gaze in tarile Uniunii Europene ocolind Rusia.

South Stream, calculat pentru tranzitul a 63 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, urmeaza sa treaca pe fundul Marii Negre, de la Novorossiisk in portul bulgaresc Varna si, mai departe, prin Peninsula Balcanica, in Italia si Austria. Volumul total al investitiilor in acest proiect este estimat la suma de 25 de miliarde de euro.

In luna mai, la Soci, concernul Gazprom a semnat cu companii energetice din Bulgaria, Grecia si Serbia un pachet de documente privind realizarea proiectului South Stream. Concomitent, cu compania italiana ENI a mai fost semnata o completare la Memorandumul de intelegere reciproca privind construirea South Stream, care precizeaza actiunile de viitor ale partilor.

La randul lor, sefii de guverne din Turcia, Austria, Ungaria, Bulgaria si Romania au semnat la 13 iulie a.c., la Ankara, acordul privind Nabucco. Acordul interguvernamental serveste ca argument destul de clar in favoarea Nabucco, care, desi nu cu mult, depaseste acum South Stream.

Declaratia sarbilor s-a auzit pe fondul loviturii dureroase pe care Bulgaria a dat-o recent proiectului rusesc. Dupa alegerile parlamentare, care au dus la schimbarea guvernului, liderul partidului invingator (GERB, de dreapta), primarul Sofiei, Boiko Borisov, a

anuntat incetarea activitatilor legate de gazoductul South Stream. El a explicat decizia luata prin dorinta de a analiza mai detaliat acordurile incheiate de predecesorii sai, pentru a tine mai bine seama de interesele nationale ale tarii sale.

In acest context, schimbarea prioritatilor Serbiei in problemele legate de cooperarea in sfera gazelor naturale apare ca fiind cu totul fireasca. In plus, Belgradul isi anuntase si anterior sprijinul atat fata de South Stream, cat si fata de Nabucco, explicand aceasta prin faptul ca realizarea celor doua proiecte va permite diversificarea livrarilor de gaze in Europa.

Analistul Vitali Gromadin, de la Arbat Kapital, a amintit ca, in prezent, Serbia importa din Rusia intreaga cantitate de gaze necesare – 2,4 miliarde metri cubi pe an.

„In perspectiva, cererea de gaze din Serbia ar putea sa creasca de doua ori. Fireste ca totala monopolizare a pietei interne de catre Gazprom nu este avantajoasa pentru Serbia, in special pe fondul dorintei Belgradului de a adera la Uniunea Europeana“, mentioneaza Gromadin.

Sub aspect tehnic, Serbia se poate conecta repede la Nabucco: sistemul de transport al tarii este legat de gazoductele care trec pe teritoriul Bulgariei. Pentru aceasta, insa, va fi nevoie sa obtina acordul Gazprom.

„Conectarea Serbiei la proiectul Nabucco este posibila daca UE va considera necesara diminuarea influentei concernului rusesc in Balcani si va asigura finantarea construirii unei derivatii“, apreciaza Gromadin.

„Pentru mine, declaratia cu privire la hotararea Serbiei de a participa la proiectul Nabucco nu a constituit o surpriza. Toate tarile balcanice fac in prezent manevre, incercand sa ghiceasca care dintre cele doua gazoducte va fi cu adevarat construit. Si Belgradul incearca sa nu piarda“, a declarat vicepresedintele Centrului de tehnologii politice, Alexei Makarkin.

El apreciaza ca realizarea concomitent a celor doua proiecte este, practic, imposibila.

Referindu-se la obligatiile de alianta care exista in relatiile dintre Rusia si Serbia, politologul Makarkin a remarcat faptul ca vremurile „fratiei slave“ au trecut: „Politicienii din statele balcanice nu mai au de multa vreme o atitudine sentimentala fata de Rusia. Acest lucru este valabil si in cazul Serbiei, tara in care o parte din elita este in mod traditional orientata spre dezvoltarea relatiilor cu tarile vest-europene.“ In opinia lui Makarkin, o prioritate incontestabila pentru toti politicienii sarbi, inclusiv pentru cei care se considera prorusi, a fost si ramane nu atat adancirea relatiilor economice si politice cu Moscova, cat continuarea integrarii in Europa. Belgrad va accepta invitatia de a se alatura proiectului Nabucco, daca aceasta invitatie va exista, chiar in detrimentul relatiilor cu Rusia.

Sursa: Buletinul Afacerea