Ajutoare de stat costisitoare pentru sistemul centralizat de incalzire
Centralele
energetice au inceput sa dea mari batai de cap autoritatilor romane. Multe
centrale sunt ineficiente si au acumulat datorii imense, fapt care le face
candidate la inchidere. De altfel, la inceputul anului, Comisia Europeana a
anuntat ca Romania detine cele mai multe unitati care trebuie inchise pana in
2015 din cauza ca nu se incadra in normele de poluare stabilite de UE. In
aceste conditii, autoritatile incearca sa dea o mana dea ajutor, sprijin care
ar putea costa Romania multe miliarde de lei.
Ministrul administratiei si internelor, Dan Nica, a
anuntat, recent, ca 35 de CET-uri vor beneficia de stergerea unor datorii la
stat de peste un miliard de lei. "Decizia a fost ca, impreuna, sa asistam
autoritatile locale care au in subordine aceste CET-uri, sa depuna diligentele
necesare pentru obtinerea aprobarii de ajutor de stat si sa putem radia toate
aceste datorii, inclusiv cele istorice“, a spus Dan Nica. Cu alte cuvinte,
Guvernul vrea sa ceara aprobarea Comisiei Europene pentru stergerea acestor
datorii. Potrivit lui Nica, cele mai afectate primarii care au in administrare
CET-uri sunt Iasi, Brasov, Pitesti, Focsani si Galati, unde subventiile pentru
incalzire, din fonduri locale, depasesc 50%, existand riscul
falimentului.Sistemele centralizate de incalzire deservesc, in prezent, peste
1.600.000 de apartamente, din care 571.000 se afla in Bucuresti.
La nivelul Europei, Romania are cel mai mare numar de
centrale care vor fi inchise, 41,
reprezentand aproximativ 22% din capacitate, insa cele mai multe sunt de
dimensiuni mici si au fost construite in perioada comunista.
Guvernul s-a mai gandit la o solutie, insa este extrem de
costisitoare si necesita o perioada lunga de timp. Aceasta solutie presupune
inlocuirea centralelor vechi cu centrale de cogenerare de inalta eficienta.
Practic, Guvernul intentioneaza sa acorde un ajutor de stat producatorilor de
energie electrica si termica ce detin sau exploateaza comercial centrale de
cogenerare de inalta eficienta. Sprijinul va fi acordat lunar beneficiarului,
sub forma unui „bonus”, pentru fiecare unitate de
energie electrica produsa in cogenerare si vanduta pe
piata concurentiala. Bugetul schemei este de 17,23 miliarde de lei (4,06
miliarde de euro) pentru perioada 2010-2023, pentru 500 agenti economici.
Aceasta inseamna un efort de peste 307 milioane de euro anual, adica 600.000
euro anual pentru fiecare beneficiar.
Cele mai multe CET-uri sunt construite in anii '60
Unitatile de termoficare utilizeaza cazane vechi de zeci
de ani. Exista CET-uri ca Timisoara si Gurabarza care au cazane din anii ’30. Cele
mai multe sunt construite prin anii ’60. Cu toate acestea, statul a considerat
ca inca pot fi mentinute in functiune, chiar daca este nevoit sa pompeze sume
mari de bani in ele. Sistemele sunt realizate dupa tehnologii anterioare crizei
energetice din 1972, au randamente scazute, pierderi intre 25% si 35% si
costuri ridicate de productie.
Multi ani la rand, statul a sprijinit financiar aceste
unitati, insa UE a impus eliminarea, din 2007, a subventiilor la energia
termica. Totusi, in unele cazuri, autoritatile locale au decis sa suporte 50%
din costuri, pentru ca pretul la energia termica pentru populatie sa nu
explodeze pe timp de iarna.
In Romania, pierderile energetice sunt, in medie, de
30-35% din consumul de resurse primare, potrivit unui studiu privind
securitatea energetica a Romaniei, elaborat de Institutul European din Romania.
Consumul ineficient de energie este demonstrat si de faptul ca Romania
inregistreaza o intensitate energetica primara si finala extrem de ridicata, de
aproape 4 ori mai mare decat media UE.
Claudia Pirvoiu