UE intervine pentru a stopa importurile de lemn exploatat ilegal

Comisia Europeana a facut publice doua importante initiative destinate protejarii padurilor la nivel global. Pachetul legislativ cuprinde o propunere legislativa cu scopul de a reduce riscul aparitiei pe piata Uniunii Europene a cherestelei si produselor de cherestea obtinute ilegal precum si o Comunicare prezentand propunerea Comisiei in privinta despaduririlor din padurile tropicale.

Taierea ilegala de paduri si defrisarile au consecinte grave asupra mediului, contribuind la schimbarile climatice si la pierderi in ce priveste biodiversitatea, amenintand totodata existenta populatiilor indigene. Taierea ilegala de paduri este simptomul unor probleme mult mai mari, cum ar fi lipsa unui sistem de administratie privind padurile dar si o slaba aplicare a legilor deja existente. In contextul negocierilor internationale legate asupra protocolului post-2012 privind schimbarile climatice, Comisia propune urmarirea obiectivului de a opri pierderile globale privind padurile pana cel tarziu in 2030 si reducerea taierii padurilor  tropicale cu cel putin 50% pana in 2020.

Comisarul European pentru Mediu, Stavros Dimas a spus: "Padurile sunt casa a jumatate din speciile pe care le cunoastem. Cand padurile dispar, acelasi lucru se intampla si cu o mare parte de plante si specii, cu consecinte dezastruoase si ireversibile. Aceste resurse pretioase joaca de asemenea un rol vital in regularizarea schimbarilor climatice. Tari dezvoltate si aflate in curs de dezvoltare trebuie sa se uneasca in vederea protejarii padurilor ramase pe glob. Trebuie de asemenea sa trimitem un mesaj ferm furnizorilor:  masa lemnoasa sau produsele de masa lemnoasa ilegale nu vor fi tolerate pe piata Uniunii Europene."

Cele doua parti ale pachetului legislative privind padurile sunt urmatoarele: 

Legislatia propusa privind taierea ilegala de masa lemnoasa

Activitatile ilegale in ce priveste defrisarea sunt: taierea, transportarea, vanzarea sau cumpararea de masa lemnoasa in contradictie cu legile nationale. Se considera ca o proportie semnificativa – in jur de 19%- din importurile de masa lemnoasa in Uniunea Europeana provine din  surse ilegale.

Taierea ilegala de masa lemnoasa este o problema majora cu implicatii grave asupra mediului inconjurator, incluzand pierderea biodiversitatii, despaduriri si degradarea padurilor. Este parte a unei probleme mai largi care cuprinde chestiuni legate de lipsa unei legislatii privind padurile dar si o slaba punere in aplicare a legilor in vigoare, atragand dupa sine consecinte economice si sociale.

Comisia Europeana propune un regulament in vederea reducerii la minim a riscului plasarii de masa lemnoasa si a produselor de esenta lemnoasa provenite din taieri ilegale pe piata Uniunii Europene. Regulamentul propus va obliga comerciantii sa identifice tara de origine a produsului pe care il vand si sa se asigure ca acesta a fost produs in conformitate cu legislatia din tara de provenienta.

Acest regulament va trimite un mesaj puternic operatorilor ce vor sa intre pe piata Uniunii Europene. Propunere va aduce noi motivatii pentru gestionarea si exploatarea

legala si durabila a padurilor, mai ales in tarile aflate in curs de dezvoltare interesate in mentinerea si cresterea exporturilor de masa lemnoasa pe piata UE.

Comunicarea privind despaduririle

In prezent, padurile dispar cu o rata de aproape 13 milioane de hectare anual. Despaduririle sunt responsabile pentru aproape 20% din emisiile globale de gaze cu efect de sera si au devenit un subiect important in cadrul negocierilor internationale in derulare privind noul protocol al Natiunilor Unite pentru perioada post-2012.

Comisia va pleda in cadrul negocierile internationale privind schimbarile chlimatice pentru instituirea Mecanismului Global privind Padurile si Carbonul. Prin intermediul acestui mecanism, tarile aflate in curs de dezvoltare vor fi recompensate pentru reducerea emisiilor realizate in urma reducerii defrisarilor si degradarii padurilor.

Comunicarea indica faptul ca, in perioada 2013-2020, un anumit nivel de finantare este necesar la nivelul Uniunii Europene pentru a lupta impotriva despaduririlor. Suma totala va depinde de actiunile de reducere a acestui fenomen adoptate de catre tarile in curs de dezvoltare.

O mare parte a acestei finantari ar putea proveni din sumele incasate in urma licitarii alocatiilor in cadrul sistemului UE de schimb al cotelor de emisie. Se estimeaza ca daca 5% din aceste incasari ar fi puse la dipozitia Mecanismului Global Privind Padurea si Carbonul (MGPC), s-ar strange 1,5 pana la 2,5 miliarde de Euro in 2020. In cadrul MGPC, ar putea fi prevazuta o faza pilot cu scopul de a testa incluziunea "creditelor de despadurire" (credite destinate evitarii despaduririlor) pe pietele de carbon, fapt ce ar permite guvernelor sa se foloseasca de aceste credite in vederea atingerii tintei privind reducerea emisiilor dupa 2012. Intrucat in viitor aceasta faza initiala va fi suspusa revizuirii, dupa 2020 va fi luata in considerare si posibilitatea ca si companiilor sa li se permita sa foloseasca creditele de despadurire in vederea reducerii emisiilor lor.

Comunicarea subliniaza de asemenea nevoia de a intari alte politici legate de paduri precum si alte politici in domeniul comertului, energiei, agriculturii, securitatii alimentare si al cooperarii privind dezvoltarea, care pot, direct sau indirect, reduce despaduririle.

Propunerile din cadrul Comunicarii ar trebui sa fie parte a pozitiei Uniunii Europene sustinuta in cadrul conferintei Natiunilor Unite privind schimbarile climatice ce va avea loc in decembrie la Poznan precum si in cadrul negocierilor legate de noul acord privind schimbarile climatice care va fi incheiat in decembrie 2009 la Copenhaga.

Sursa: Reprezentanta Comisiei Europene in Romania