22 APRILIE 2008 -  ZIUA PAMANTULUI

 

INDICATORI DE MEDIU-2008 in UNIUNEA EUROPEANA

Traducere (rezumat) Centrul de Consultanta Ecologica Galati (CCEG)

Sursa: “EU environment-related indicators 2008”, European Commission

 

Introducere

Un mediu sanatos si curat este esential daca  vom reusi sa realizam bunastarea si prosperitatea pe care le dorim pentru noi insine si pentru copii nostri.

 

Tratatul Uniunii Europene (UE) stipuleaza: “ Comunitatea va avea ca sarcina.... sa promoveze in intrega Uniune Europeana... un inalt nivel de protectie si de imbunatatire a calitatii mediului....” (Art 2); Cerintele privind protectia mediului trebuie sa fie integrate in definirea si implementarea ... politicii Comunitare, in mod deosebit cu privire la dezvoltarea durabila” (Art 6)

 

In continuare, sunt prezentati indicatorii pentru mediu in concordanta cu domeniile de prioritate ale celui de ‘al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu al UE’: schimbare climatica, Natura si Biodiversitate, Mediu si Sanatate, Resurse Naturale si Deseuri. Astfel,

 

1.       Schimbare Climatica- Emisii de gaze cu efect de sera/Greenhouse Gas Emissions (GGE)

 

2.       Transport

·         Decuplarea dezvoltarii transportului de cresterea economica este unul din obiectivele Strategiei de Dezvoltare Durabila a UE. Intre 1995-2006 transportul marfurilor a crescut cu aproape 37% in UE-25 in timp ce PIB a crescut cu 29%. Acest fapt s-a datorat unei cresteri de 46% in  transportul rutier. In 2006 transportul rutier in Noile State Membre s-a dublat fata de 1995, in timp ce alte mijloace de  transport au scazut.

·         In 2005 emisiile de gaze cu efect de sera generate de transport a insemnat 27% din totalul emisiilor a UE-15, transportul rutier fiind pe departe cea mai mare sursa a emisiilor din transporturi, in general (93%)

·         Infrastructura de transport este o sursa majora a fragmentarii terenurilor, afectand negativ diversitatea biologica (biodiversitatea).

 

 

 

3.       Intensitate energetica

·         Intensitatea energetica masoara cererea de energie pe unitate de PIB, si a scazut incet, dar constant, in UE incepand cu 1990, mai ales, in Noile State Membre. Intre 1991 si 2005, din cele 15 SM ale UE, doar Irlanada si Luxemburg au inregistratr scaderi semnificative, in timp ce in Portugalia s-a inregistrat o crestere. Danemarca este singurul SM cu performante mai bune decat Japonia la capitolul intensitate energetica

·         Tinta UE de reducere a consumului de energie, preconizata in 200, este de 20% raportat la baza pentru anul 2020.

 

4.       Electricitate din deseuri reciclabile

·         Pana in 2010, tinta recomandata de UE este de a produce 21% din totalul productiei electrice din surse reciclabile. In 2005 , procentul din materiale reciclabile era de 14%, identic cu cel din 2004. A crescut cu doar 2,1% in ultimii 15 ani, fiecare SM avand cifre diferite: in Danemarca, a  crescut de la 2% in 1990 la 28% in 2005, in timp ce Austria si Suedia produc, in prezent, mai mult de 50% energie din surse reciclabile. Politica energetica a UE stabileste un procent de 20% din materiale reciclabile din totalul consumului de energie in intreaga UE inainte de 2020, dar sunt slabe sperante sa se realizeze acest prag.

·         In 2005, procentul de reciclabile in productia de energie in Noile SM era de 10,7%, o crestere de 9,1 % comparativ cu 2004, ceea ce s-a datorat unei cresteri substantile in Romania: 35, 8% in 2005 comparativ cu 29,9% in 2004.

 

5.       Biodiversitate- Pasari comune

·         U.E a stabilit, ca obiectiv principal, stoparea pierderii de biodiversitate pana in 2010. Pasarile sunt considerate ca reprezentand, in gradul cel mai inalt, diversitatea biologica (biodiversitatea) si integritatea ecosistemelor.La pasarile comune, statistica  releva  un curs negativ in ultimii 25 de ani (*125 de specii, din care 33 sunt specii de pasari comune zonelor rurale si 27 sunt specii de pasari specifice padurilor), la speciile de padure, si la cele specifiice zonelor rurale inregistrandu-se o scadere in ultimii 12 ani. Se fac eforturi semnificative pentru a se schimba situatia.

·         In mod deosebit, pasarile specifice zonelor rurale considerate, un bun indicator al biodiversitatii terenurilor agricole, au devenit tot mai amenintate in aceasta perioada de timp, cu toate ca s-a inregistrat o usoara imbunatatire in 2005. Poate fi explicat, partial, acest declin prin schimbarile in utilizarea terenurilor si a practicilor agricole, cu efecte negative asupra cuibaritului, mai ales.

 

6.       Pescuit- Cote peste limitele de siguranta

·         In 2006, 21% din captuile totale de peste au depasit limitele de siguranta biologica, o situatie in curs de inrautatire dupa usoara imbunatatire din 2005 (20%). Rezervele bentice si ‘demersal*’ s-au deteriorat in ultimul deceniu (51% si 42% in 2006)

* Speciile de peste de baza ‘demersal’ traiesc pe fundul marilor si numai acolo

* Pestii bentici traiesc la diverse adancimi in ale albia marilor, iar cei pelagici traiesc in ape deschise. Capturile sunt utilizate in procese industriale ( hrana si ulei de peste folosite in acvacultura, nu, direct pentru consum uman. Informatiile provin numai din zona Atlanticului de Nord-Est ( MareA Nordului, Marea Baltica, Golful Biscaya si Peninsula Iberica), FARA Marea Mediterana.

·         In 2001, pentru prima data, s-a constat ca importante rezerve industriale si   pelagice (care, in mod normal, sustin marile capturi de peste), au depasit limitele biologice de siguranta, provocand mari variatii la indicatorii pentru acel an.

7.       Agricultura organica

·         Agricultura organica este benefica pentru mediu si este sustinuta, financiar, prin Politica Agricola Comuna (CAP). In 2005, s-a practicat agricultura organica pe 4% din terenurile agricole din UE, cu diferente intre UE-15 (4,7%) si Noile State Memebre (1,5%) Austria este tara cu cel mai mare procentaj privind agricultura organica, de 11% in 2005, urmata de Italia cu aproape 18% din suprafata totala cultivata organic in UE 25.

·         Suprafata cultivata organic a crescut mult din 1990, desi cresterea anuala a scazut de la 38% in 1995 la 6,5% in 2005. Majoritatea SM inregistreaza o crestere continua din  2001, mai ales Grecia, Lituania si Portugalia, doar Danemarca inregistrand o scadere. Agricultura organica  este minoritara, totusi,practicile traditionale fiind in continuare predominante. 

 

8.       Deseuri municipale

·         In 2006, toate Statele Membre (UE- 27) au generat 255 milioane tone de deseuri municipale, cu 13% mai mult comparativ cu 1995. Aceasta inseamna o medie de 157kg de deseuri municipale de persoana, o crestere de 9% dupa 1995. Cantitatea de deseuri la platformele de gunoi a scazut de la 62% in 1995 la 41% in 2005. In timp ce unele tari, Germania, Olanda, Suedia, Danemarca si Belgia, aproape au desfiintat platformele de deseuri ( gropi de gunoi), altele precum Cehia, Polonia si Lituania trimit mai mult de 90% din deseurile colectate la platforme/gropi. (Nota CCEG: inclusiv Romania)

·         Reciclarea s-a dublat in 1995 si 2005, iar in 2006 s-a ajuns la 101 milioane tone de deseuri reciclate. Germania si Olanda inregistreaza cel mai mare procent de reciclare (respectiv 68% si 64%). Danemarca raporteaza cel mai mare procent de deseuri incinerate (55%). Inregistreaza cresteri, e drept, destul de incet, procentul de energie generata de incinerareare  si, in 2005 s-a realizat echivalentul a 9,8 milioane tone de combustibil , adica 1% din productia primara de energie (comparativ cu 0,6% in 1995)

 

9.       Emisii in atmosfera

·         Statele Membre ale UE sunt obligate sa reduca emisiile de gaze toxice in atmosfera  conform parametrilor stabiliti pentru 2010 prin Directiva Plafonului National de Emisii. Aceste gaze toxice au efecte daunatoare asupra sanatatii oamenilor si contribuie la acidificarea , eutrofizarea si formarea ozonului la nivelul solului. Comparativ cu nivelele din 1990, in 2005 toate Statele Membre (UE -27) au redus emisiile de dioxid de sulf (SO2) cu 70%, oxizii de azot (NOx) cu 34%, compusi organici volatili ne-metan (NMVOC) cu 43% si amoniu (NH3) cu 20%. In linii mari UE isi realizeaza obiectivele. Totusi, exista temeri ca anumite state membre, individual,  vor depasi plafonul national de emisii la NOx in 2010. (...)

 

10.   Calitatea aerului in centrele urbane

·         Particole de materie (PM 10) afecteaza grav sanatatea provocand imbolnaviri si reducand speranta de viata in UE cu aproape 9 luni (*4). Date furnizate de orase mari europene indica  cresteri de concentratii de particole de materii (PM10) (5) in 2005 si nu sunt semne de descrestere. Un maxim de conncentratii s-a inregistrat in 2003, partial si din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile. Totusi situatia s-a imbunatatit in multe orase in ultimii ani;

·         Ozonul provoaca afectiuni respiratorii si este cauza multor decese premature. Constituie o ingrijorare majora pentru grupurile vulnerabile precum persoanele cu afectiuni asmatiforme, copii si persoane in varsta. In 2005 concentratiile de ozon la nivelul solului erau mai mari decat cele din 2004. S-a inregistrat totusi o scadere evidenta a nivelurilor de ozon in ultimii ani. Anumite fenomene meteorologice extreme precum canicula din 2003 influenteaza nivelul de poluare al aerului si provoaca variatii fara legatura cu schimbarile la emisii.

Important:

 

 

 

 

Material tradus si adaptat de CCEG

Prof. Petruta Moisi, presedinte