Liderii UE - spre un consens asupra luptei cu schimbarile climatice

17 Martie 2008

Strategia Lisabona pentru crestere economica si ocuparea fortei de munca si pachetul de masuri privind clima si energia se numara printre principalele subiecte abordate in cadrul Consiliului european desfasurat la Bruxelles, in zilele de 13 si 14 martie. In ciuda inceputului ezitant, strategia pentru crestere economica si ocuparea fortei de munca isi arata roadele: deficitele publice s-au redus la jumatate in raport cu anul 2005, cresterea economica s-a ridicat la 3% in 2007 si s-au creat 6,5 milioane de locuri de munca in decursul ultimilor doi ani.

Europa nu intentioneaza sa se opreasca aici: pentru a continua seria acestor rezultate, liderii europeni au lansat joi, 13 martie, cea de-a doua etapa a strategiei pentru crestere economica si ocuparea fortei de munca. Schimbarile climatice au facut obiectul unor dezbateri energice in randul statelor membre. In acest moment, Uniunea Europeana trebuie sa ia masuri concrete pentru a realiza obiectivele adoptate in cadrul sesiunii din 2007 a Consiliului european de primavara. Liderii europeni se angajasera, cu acea ocazie, sa reduca emisiile de dioxid de carbon inregistrate la nivelul UE cu 20%, pana in anul 2020. Pachetul de masuri privind clima si energia , adoptat de Comisia Europeana la data de 23 ianuarie, vizeaza transpunerea in realitate a acestor obiective ambitioase. Un nou acord international, care sa garanteze continuarea angajamentelor asumate prin protocolul de la Kyoto , ar permite realizarea unor progrese si mai mari in acest domeniu.
Stabilitatea pietelor financiare si relatiile internationale au fost, de asemenea, inscrise pe ordinea de zi, o atentie speciala acordandu-i-se proiectului privind Uniunea pentru zona mediteraneana. Aceasta initiativa isi propune sa consolideze cooperarea dintre statele membre ale UE si tarile mediteraneene care nu fac parte din Uniunea Europeana.

Liderii UE decid sa incheie acordul asupra pachetului privitor la schimbarile climatice pana la sfarsitul anului

Negocierile asupra masurilor de combatere a schimbarilor climatice trebuie incheiate pana la sfarsitul acestui an, au decis liderii UE. Acestia au aprobat de asemenea un plan de infiintare a unei Uniuni pentru consolidarea relatiilor blocului cu tarile mediteraneene. Actiunile de combatere a problemelor legate de incalzirea globala si relatiile cu tarile mediteraneene s-au numarat printre principalele chestiuni discutate de liderii UE joi (13 martie). Acestia s-au reunit pentru un summit de doua zile la Bruxelles. Liderii au convenit ca discutiile asupra unei serii de masuri pentru combaterea schimbarilor climatice trebuie finalizate pana la sfarsitul anului 2008. Anul trecut, statele membre si-au oferit sprijinul de principiu pentru un plan de actiune propus de Comisia Europeana (CE) care stabilea o serie de obiective cu privire la emisiile de gaze de sera si energia regenerabila, precum si masuri pentru crearea unei piete interne a UE pentru energie. Printre masurile prevazute de propunerea CE se numara reducerea emisiilor de gaze de sera cu cel putin 20% pana in 2020, in comparatie cu nivelurile din 1990, precum si cresterea cotei detinute de energia eoliana, solara, hidrologica si a valurilor in consumul total de energie al blocului la 20%, fata de nivelul actual de 7%. Planul stabilea de asemenea o tinta minima obligatorie de 10% pentru alimentarea vehiculelor de pasageri cu biocombustibili pana in 2020. "Propunerea inaintata de Comisia Europeana este extrem de ambitioasa. Este o propunere foarte buna si cred ca maine vom putea sa o sprijinim prin intermediul concluziilor consiliului", a declarat prim-ministrul sloven Janez Jansa, a carui tara detine in prezent presedintia rotativa a UE, la o conferinta de presa organizata joi. "Trebuie sa ajungem la un acord cel tarziu in primele luni ale anului 2009". Negocierile vor fi probabil dure, date fiind temerile exprimate de natiunile membre cu privire la impactul economic al atingerii obiectivelor si la riscul potential ca industriile europene sa se mute in tari cu standarde ecologice mai scazute. Tot joi, liderii UE au aprobat o propunere comuna germano-franceza privitoare la crearea unei Uniuni Mediteraneene pentru a spori cooperarea blocului cu vecinii de la sud, care se intind intre Maroc si Turcia. "Consiliul European a aprobat principiul unei Uniuni pentru Marea Mediterana din care vor face parte statele membre UE si statele non-UE de pe coasta Mediteranei. Aceasta va fi o versiune ameliorata a procesului de la Barcelona", se afirma in proiectul concluziilor, citat de Reuters. Procesul de la Barcelona se refera la Parteneriatul Euro-Mediteranean lansat in 1995 ca mecanism de reglementare a relatiilor UE cu zece tari  -- Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Maroc, Teritoriile Palestiniane, Siria, Tunisia si Turcia. Versiunea originala a planului, propusa initial de presedintele francez Nicolas Sarkozy anul trecut, prevedea ca doar cateva din cele 27 de natiuni membre sa fie implicate in initiativa finantata de UE, fapt care a starnit critici. "In mod evident, toate statele membre ale Uniunii Europene ar trebui sa fie implicate in aceasta", a afirmat un purtator de cuvant al prim-ministrului britanic Gordon Brown. Liderii UE au decis in cele din urma sa aprobe proiectul dupa ce Franta a fost de acord cu o versiune mai blanda, all-inclusive. Detaliile planului, care prevede un secretariat, o presedintie comuna nord-sud si intalniri periodice la nivel inalt, urmeaza sa fie finalizate pana in iunie. In 13 iulie, Paris va gazduit un summit UE. Franta ii urmeaza Sloveniei la conducerea Uniunii la 1 iulie.

Acord al liderilor Uniunii Europene privind poluarea


Liderii statelor din Uniunea Europeana reuniti la Bruxelles au ajuns la un acord privind luarea de masuri care sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera.
Premierul Sloveniei, tara care detine presedintia rotativa a Uniunii Europene, s-a declarat convins ca liderii statelor membre isi vor exprima sustinerea pentru propunerea de a stabili o tinta clara anul acesta pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, pentru a contracara incalzirea globala. Presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a precizat ca exista alte chestiuni majore strans legate de problema incalzirii globale. "Pentru mine, cel mai important este sa se ajunga la un consens ca toate problemele sunt legate intre ele - piata interna a energiei, securitatea rezervelor energetice si nevoia de gasire a unor surse stabile de energie si lupta impotriva incalzirii globale”. “Nu sunt probleme separate. Cand incercam sa promovam ideea energiei din surse care pot fi reinnoite, contribuim si la ideea gasirii unei surse sigure de energie si, evident, la cea a luptei impotriva incalzirii globale", a declarat presedintele Comisiei Europene.

Uniunea pentru Mediterana - reloaded

Proiectul francez lansat anul trecut de presedintele Nicolas Sarkozy revine in forta si are sprijinul cancelarului german Angela Merkel. "Uniunii pentru Mediterana"  este proiectul unei structuri politico-economice comune tarilor riverane Marii Mediterane in care sa fie implicate toate cele 27 de state ale Uniunii Europene. Proiectul este sustinut si de Comisia Europeana dupa ce Franta a dat asigurari ca planul nu va diviza tarile membre ale UE si dupa ce a renuntat la  incercarea de a impune un proiect in care Parisul  sa "beneficieze" singur de fondurile comunitare acordate ca ajutor celor 12 tari de pe flancul sudic al Marii Mediterane. Textul trimis de Franta si Italia partenerilor europeni pe dosarul unei asemenea cooperari imbina ideea originala, creata  prin procesul Barcelona (1995) cu o viziune aprofundata a proiectului deja existent. Janez JANSA, primul-ministru al Sloveniei si presedintele in exercitiul al Consiliului European: „Azi am recunoscut necesitatea modernizarii acestei proces. Nu este scopul acestui Consiliul European sa-l puna in practica. Dar lucrurile se schimba. De cand am lansat procesul Barcelona a trecut mult timp. Acum este timpul sa-l reevaluam, sa vedem daca sunt noi optiuni si sa adaugam ceva la procesul deja existent. Este parte a unei noi evolutii si aceste schimbari uneori au un alt nume”.  Statele nord-europene si-au aratat retinerea fata de acest proiect iar Ucraina, prin vocea premierului Donald Tusk,  a spus ca accepta in principiu intelegerea dintre Germania si Franta dar cu conditia unei oferte europene pentru Kiev. Care este pozitia Romaniei in contextul in care Bucuresti-ul vrea la randul lui, o perspectiva europeana pentru Republica Moldova? Comunistii de la putere in Chisinau par mai degraba incantati de perspectiva pe care le-o ofera Moscova si sunt mai putin impresionati de Uniunea Europeana si Romania.

Surse: Comisia Europeana, Southeast European Times, BBC, Deutsche Welle